Biserica fortificată din Biertan.

Destin vs Alegeri

Fie ca ai participat activ sau pasiv, sunt momente pe care le-ai trait, oricat ai incerca sa-l faci pe cel de langa tine sa inteleaga cum a fost, e practic in zadar pentru ca nimeni altcineva n-a trait in modul tau ce e considerat unic. Am incercat sa dau o definitie vietii fara sa ma inspir din citate celebre. Sunt de parere ca in viata e ca si atunci cand te-ai apucat de crosetat. Fiecare isi alege un fir si culoarea cu care vrea sa lucreze. Iar firul asta de mai stiu eu ce culoare va lega un ieri de un maine, ceea ce ai facut se va lega cu ceea ce vei face, se va lega pentru ca, cu fiecare zi care trece esti altfel. O parte din sufletul tau se regaseste in toate acele noduri sau incalciri care te ingreuneaza la un moment dat. Cate noduri ai legat? Unele le-ai facut gresit si nu se mai pot desface. Niciodata firul meu nu va fi la fel de intins ca al tau. Timpul e acelasi, tu alegi modul in care treci prin el. Crosetezi, crosetezi... la un moment dat te opresti si maine o iei de la capat. Ziua de azi va deveni ieri. Cea de maine va deveni un azi iar mai apoi iar un ieri. Poimaine ? te vei gandi oare la un ieri sau la un maine? Accidente, trairi, sentimente, rabdare, cate vibratii?...si toate trec dar totusi raman. ESTI SINGUR! Si vezi ce bine iti prinde singuratatea de " a croseta "? nu cumva te simti singurul? Nu-i asa ca incepi sa te simti putin mai batran? Ai invatat, autoeducat ca lucrul facut cu mana ta fie el mic sau mare, reusit sau nereusit nu seamana cu cel cumparat de la " obiecte de serie fabricate de masinarii " . Tu nu esti o masinarie. Esti viata, pui viata in lucrurile din jurul tau. Nu incerca sa fi inteles. Nu te stradui sa explici prea mult prin ce ai trecut, nimeni nu te va asculta cu adevarat. Nimeni nu va intelege prin ce ai trecut. Esti singur, nu intra in panica! ai nevoie sa fi singur...numai asa poti descoperi geniul din tine. Cine se simte singur nu se poate potrivi decat cu unul la fel de singur.

Invingatorul este intotdeuna singur!

dolceneea : de cate feluri sunt oamenii?
persoana x : poi depinde din ce punct de vedere...
dolceneea : dai raspunsul care iti vine prima data in minte
persoana x : pt mine sunt de doua feluri
persoana x : noi si ei
dolceneea : ..................
dolceneea : ma faci sa plang
persoana x : nu asta e intentzia....
persoana x : dar daca lacrima ajuta....atunci sa plangem!!!!
dolceneea : de ce lumea e atat de rea?
persoana x : nope....lumea nu e rea....
persoana x : lumea e cum o lasam noi sa fie....
persoana x : sti cum zice puya in piesa aia...
persoana x : "we can change the world"
dolceneea : de ce unii oameni vor sa-ti faca rau fara motiv?
dolceneea : iar scopul lor sa fie razbunarea
dolceneea : bucuria razbunarii
dolceneea: ce inseamna bucuria razbunarii?
persoana x : razbunarea e arma prostului....si nu exista bucurie....
persoana x : exista un fel de satisfactzie sadica..dar nu are bucurie ca finalitate
persoana x : in final..persoanele de gen ajung la regrete...
persoana x : bietzii de ei
persoana x : :)
dolceneea : cred ca unii oameni sunt coplexati de ei si ca sa iasa cu basma curata inventeaza lucruri, cauta sa se joace cu slabiciunile tale ca sa isi compenseze din complexe
persoana x : of Doamne...
persoana x : se prea poate...
dolceneea : ti s-a intamplat ca cineva sa se joace cu slabiciunile tale?
persoana x : doar sti....
persoana x : traim intr-o lume limitata
persoana x : nope....pt ca nu mi-am expus niciodata slabiciunile
persoana x : niciodata..
persoana x : asa ceva e imposibil...
dolceneea : inseamna ca te poti numi un om ferit de ticalosi
persoana x : traim intr-o lume condusa de oameni de gen...
persoana x : in concluzie, tzinanand cont de faptul ca ei sunt defapt exemplul....

(.............)

persoana x : poi cam asta e cheia in lumea asta....
persoana x : " e mai bine sa fi un fals cineva decat un veritabil nimeni " !!!!

Stella Incantevole - Alessandra Amoroso

Se puoi ora parlami
Coi tuoi occhi lucidi
Io chiedo te
Vai via in un attimo
La mia vita è in bilico
Ma io chiedo te
Stella incantevole
Brilla perla tra le lacrime
Torna.

E sei male liquido
che fa un dolce livido
Ma io chiedo te
Stella incantevole
Brilla rugiada tra le orbite
Torna che mi manchi e mi sembra impossibile
Stella.

Stella incantevole
Brilla perla tra le lacrime
Torna che mi manchi e mi sembra impossibile
Stella torna qui da me
Vivi che io muoio insieme a te
Stella.

Se puoi ora ascoltami
Coi miei occhi lucidi.
Io prego Te.

O poezie

O lacrima ce nu curge si se cuibareste in ochi
O stea neclara ce lumineaza prin fereastra mea
O harpa ce plange purificandu-se intr-un izvor
O lumanare care se ineaca stingandu-se usor
O oglinda ce se vrea sparta si schimbata
O valiza de amintiri ce nimic nu le poate sterge
O violenta ciocnire a unui inger in zborul sau
O epava ce scoate voci din adancul oceanului
O eliberare a sufletului dincolo de moarte
O traire spusa si inca una nespusa
O adiere a vantului rece pe obrazul meu
O poveste trista cum va mai exista sau poate nu
O panza de paianjen intr-un colt
O tesatura formata din matasa alba
O cenusa ce ai mei pasi o imprastie
O inima ce doar timpul va reusi s-o vindece
O iertare rostita prin tacerea ta de-acum...

" By dolceneea "

Barbatul irezistibil

Barbatul de langa mine trebuie sa aiba un caracter foarte puternic. Prefer o persoana alaturi de care sa am probleme in minus si nu probleme in plus. O persoana cu un spirit dezvoltat al umorului, O PERSOANA CARE MA FACE SA MA SIMT BINE, NU VREAU UNA CARE MA FACE SA PLANG. Unul langa care sa-mi bata inima tot mai tare nu unul langa care sa ma plafonez. Sa imi citeasca respiratia atunci cand ii vorbesc, sa treaca dincolo de cuvinte. Am o vointa puternica de a ma indragosti iar pentru asta caut o persoana care sa nu ma faca sa imi fie frica sa-mi pierd ratiunea in anumite momente. E important sa ne intelegem din priviri, sa-mi fie un adevarat complice in societate iar pentru asta e necesar sa fie foarte inteligent. Trebuie sa fie capabil sa imi ramana in minte, sa iubeasca cu pasiune si sa reuseasca alaturi de mine sa intretina aceasta pasiune. Sa aiba incredere in el si in trucurile lui, sa se cunosca foarte bine si sa se aprecieze pentru ceea ce este ca om. Sa fie precis in ceea ce isi doreste! Sa se dezbrace de orice orgoliu atunci cand iubeste. Sub aspect fizic nu trebuie sa fie frumos, ci doar sa se faca placut prin personalitatea si aura lui. Primul lucru ce cred eu ca e important intre doi oameni e pasiunea. Sa existe intre noi acele transformari chimice ce-ti inunda tot corpul. Sa ma cucereasca prin ceea ce emana, prin frumusetea lui interioara, prin sensibilitate, prin modul pervers in care zambeste :)))( aici rad ).
Trebuie sa isi pastreze intotdeauna o urma de mister, sa fie spontan si imprevizibil, sa traiasca dupa propriile reguli nu dupa regulile impuse de societate, adica sa fie un barbat curajos in nici un caz cuminte. Sa nu se lase descoperit intru totul chiar daca eu voi incerca sa-l ingreunez la asta. Vreau sa fie nu doar iubit ci si un bun complice, prieten sau partener. Sa nu reactioneze niciodata din impulsivitate, adica, in conditii de stres sa stie cum sa-si tempereze comportamentul, sa inteleaga ca respectul e o piesa importanta in societate, daca vrei sa traiesti frumos. Am nevoie de cineva care indiferent de problemele ce le are sa gaseasca intotdeauna calea spre mine. Sa fie capabil sa confrunte o discutie sau o situatia, nu sa fuga de ea. IREZISTIBIL !!!Cam asa il pot descrie pe barbatul caruia nu-i pot rezista.


"by busola"

O strada cu sens unic.

Observa-ma cand te privesc,
Asculta-ma cand iti vorbesc,
Intelege-ma cand te privesc in ochi.
Prea multe intrebari...
O mie de ganduri si atatea dubii.
Modul tau de a te comporta incepe sa ma oboseasca!
Imi pare rau...
Vreau sa-ti dau tot ceea ce pot
Dar cu cat merg inainte cu atata realizez ca defapt,
Merg pe o strada cu sens unic unde
Deocamdata in asteptare nu e nimeni.
De ce cauti persoana potrivita insa n-o opresti pentru tine?
Nu pretind prea multe dar daca tii la mine dovedeste-mi asta.

" Bybusola"

Eu si vantul

Nu ma intereseaza ca ai sa-mi zici ca n-am ce vedea acolo si ca nu e nimica interesant pentru tine de vazut. Tu nu sti ce vad eu cand privesc in departari. Lasa-ma si du-te unde consideri tu de cuviinta. Nu sti sa-mi asculti respiratia in timp ce iti spun toate astea. Vorbele tale ma lasa rece. Vreau doar sa privesc, asta e tot ce vreau. Intr-un loc frumos, undeva departe de cacaturi. Fara vecini, fara caini zgomotosi. Vreau sa fiu doar eu si cu vantul, intr-o liniste de mormant. Vreau sa simt doar vantul, sa inchid lent pleoapele grele la fiecare bataie de-a lui, sa simt atingerea lui pe al meu obraz. Vreau sa trec dintr-o stare intr-alta, de la palpitant la o stare de singuratate, de la o stare de frica la una de necunoscut. Sa am dorinta sa ma intind pe spate si sa privesc cerul iar printre ale mele degete sa treaca doar vantul.

Sa inspir vantul in linistea unei seri de vara :)

" By busola"

Balea & Sighisoara pe iarna

Spatiul nimanui

Scriu.

Ce nume va purta ceea ce voi scrie chiar nu mai conteaza.

Sa fie spatiul nimanui?

Intru.

Tocmai am deschis usa, inaintez cativa pasi. Ma las purtata in acest spatiu, ma indepartez tot mai mult de usa pe care am intrat. Ma regasesc intr-un spatiu gol, e infinit, nu-l pot masura cu privirea. Ce caut eu aici? Am venit cu un scop. Vreau sa las aici niste lucruri si apoi sa ies. Vreau sa le dau drumul, sa ma desprind de ele, rand pe rand. Le las pe toate, nu pot sa trisez, sunt atat de multe. Nu e nimeni aici pentru a ma opri. Sunt doar eu. Oricum nu asteptam pe nimeni sa vina dupa mine, sa ma intrebe ce anume fac. Nu vreau sa mi se dea nimica inapoi din ceea ce am lasat, vreau ca totul sa ramana aici. Aici e locul unde nu astept sa mi se recunoasca vreoun efort pentru ceea ce las, indiferent ca ar fi vorba de vreo comoara. Aici nu astept sa mi se descopere curajul pentru ce am facut dar nici sa mi se inteleaga vreodata ce am simtit. Pot face asta pasind, fara sa ma impiedic de ceva anume, nu e grozav? Tot ce am avut am lasat in acest spatiu. Nu mai simt teama, nu mai am lacrimi, nu mai am unelte, acum ele apartind acestei lucrari care nu mai este a mea, nu mai am ceasuri, deceptii, ezitari, nici distrugere, doar miscari! Sa ma fi eliberat? pentru ca nu mai am nimica de care sa ma tin. Acum am devenit eu goala si am umplut spatiul asta. Cate lucruri am pierdut din teama de a pierde? A fost diferit?...trebuie sa fie, se ajunge la o anumita limita din punct de vedere emotional. Murim si renastem pentru ca sa putem sa strangem din nou si mai apoi sa lasam... si tot asa!

Familia

Atunci cand eram mica ma intrebam : De ce asta e asa? Eram o persoana tare curioasa. Trebuia sa le gasesc la toate un raspuns. De cele mai multe ori studiam oamenii, imi placea sa-i privesc in timp ce erau implicati intr-o actiune, vroiam sa vad daca sunt statornici in ceea ce fac, vroiam sa aflu daca sunt observata ca ma holbez la ei. Imi placea sa constat ca nu, ca sunt permanenti in ceea ce fac ei. Intotdeuna cand ma uitam la albumul familiei, nu cautam sa vad cat de bine am iesit ci urmaream starea sufleteasca a celor din fotografie la acel moment. Am invatat sa traiesc cu natura, atunci cand admiram o floare parca timpul statea in loc, aveam impresia ca vorbeste cu mine, ca-mi trimite semne. Daca ai rabdarea si armonia sa admiri natura, vei vedea cum ea incearca sa-ti trimita continuu mesaje. Am considerat mereu ca nimic pe lume nu e la voia intamplarii, tot ce ti se intampla, toate vin cu un rost. Mai devreme sau mai tarziu vei intelege despre ce e vorba.
------------------------------------------------------------------------------

Copila fiind visam ca o sa cresc mare si o sa imbrac si eu rochia de mireasa, stiam ca trebuie sa ma simt unica, ca voi fi cea mai frumoasa mireasa de pe intreaga planeta in fata celui ales.

Acum preocuparea mea ramane la conceptul de familie.
Ce inseamna pentru mine familia?
Ea ar trebui sa insemne pace, respect, iubire, regasire si copii sanatosi. Cred ca intrega planeta s-ar schimba daca in viata fiecaruia ar exista astea. Formarea unei familii implica un copil.
Nu cred in dragoste la prima vedere ci in aceea care dureaza in timp. Nu cred in casatoria facuta in graba cum nu as face niciodata un copil in afara ei. Nu trebuie sa-ti doresti cu orice pret sa-ti intemeiezi o familie ci trebuie sa constientizezi ce anume implica asta, trebuie sa deschizi ochii foarte bine inainte de a face pasul acesta zic eu.
Atunci cand alegem sa ne casatorim vrem s-o facem pentru ultima oara si din iubire, de aceea e nevoie sa iti cunosti suficient de bine partener(a)-ul de viata. Nelamuriri sau certuri vor exista pentru ca nu exista oameni perfecti, insa important e cum se rezolva aceste conflicte. O decizie spre casatorie o iei numai in momentul in care orice fel de conflict dispare intre tine si persoana cu care esti.
O familie pe mine m-ar implini, m-ar face fericita... si nu cred ca mi-as dori mai mult de la viata, decat sa o pastrez !

Credinta

Traim niste timpuri in care ar spune unii e dificil sa mai crezi in ceva. Cu totii am dus in carca la un moment dat povara unei dezamagiri. Am avut tendinta sa nu mai credem in puterea miracolelor, am fost intr-atat de vulnerabili incat ne-am pierdut pe noi defapt. Am apucat si nu doar o data sa bufnim in ras la auzirea cuvantul " nemuritor ".

Uite ca am ajuns in clipa in care pot zice asa, ca m-am desteptat, am avut o revelatie!

Mi-am pus o singura intrebare si am gasit toate raspunsurile, si anume : Eu cred in puterea rugaciunii, in Dumnezeu?

Cred.
Atunci pot trece peste orice problema.

Dincolo de toate eu cred ca binele va iesi invingator.
Cred in zambetul unui copil, cred ca se va face dreptate pana la urma in toate.
Cred in cuvantul rostit din adancul inimii.
Cred in acel ceva care vine pana la urma, acel ceva dupa care astepti de-o viata.
Cred ca sunt o persoana deosebita care merita tot ce e mai bun.
Cred in schimbarea in bine a celor din jurul meu.
Cred in dragostea ce locuieste in mine, cred in ea :) !!!
Cred in Sfanta spovedanie si in calitatile ce mi le-a dat Dumnezeul.
Cred ca intr-o buna zi se va face lumina in viata fiecaruia dintre noi .
Cred in lacrimi de fericire.
Cred in acel ceva care numai o data in viata se intampla.

scris: busola...

Cerul

Te-as putea gasi cu usurinta
Insa n-am sa te caut in acel loc
N-am sa te caut in pamant roditor.
Am sa lovesc cu putere in stanca dura,
Pentru ca acolo dragostea sa prinda radacini,
Sa treaca dincolo de orice e pamantesc.
Sa sfidez ceea ce pare imposibil.
Iar dintre toate caile ce duc la tine
S-o aleg pe cea mai lunga si mai dificila.
Si-am sa privesc la rasarit, pana acolo
Unde esti condamnat in neputinta
Si cu cat vei fi mai departe de mine cu atat
Eu te voi simti din ce in ce mai aproape,
Iar cand inevitabilul se va produce,
Cand privirile noastre se vor intalni,
Vom sti sigur ca radacinile s-au prins
Atat de solid, cu ale lor crengi indreptate la cer.
Atunci vom descoperi cerul... il vezi? Ne apartine !

scris: busola...

Visul

Am sa te aduc intr-o noapte tarzie acasa, sa vezi unde adorm.
Iar tu vei inceta sa mai respiri doar ca sa nu ma trezesti din vis
Visul in care imi saruti ochii grei de atatea amintiri.

Imi voi lasa de fiecare data visele la tine,
Ca sa poti sa te intorci intotdeuna in locul de unde ai plecat.
Si voi face asta la nesfarsit pana cand tu vei respira pentru a le implini.


" By dolceneea "

Iubirea e in tine !

Nu cred ca exista persoana care sa nu fi iubit macar o data fara masura pe cineva, sau sa aspire la asta. Ti se poate intampla sa te indragostesti incet sau rapid, spontan sau fulgerator doar la vederea unei persoane, fara s-o cunosti, fara sa fi intrat in vorba cu ea, doar stand in preajma ei, studiindu-i gesturile, doar vazandu-i reactiile, doar vazand cat de autentic zambeste.

Reuseste sa-ti transmita involuntar o energie pozitiva.

La un moment dat ai plecat de langa ea si ai realizat un lucru: gandurile tale au ramas la ea... Ajungi acasa si iti aduci aminte ca nu ai o certitudine, realizezi ca nu ai nimic la mana ca sa-ti confirme faptul ca o vei mai reintalni.

Te-ai indragostit!

Iti trece o intrebare si anume: Oare ea a observat cat de prins sunt, ce a simtit cand m-a vazut ?

Aici vroiam sa ajung, la un raspuns. Te gasesti singur, tu si cu gandurile tale.

Tocmai ai trait un moment de fericire, ea nu stie asta. Dar nici nu trebuie, nu e nimeni responsabil pentru transformarea noastra launtrica. Poate n-ai s-o mai reintalnesti, poate nici nu vrei, ti-a ajuns ce ai simtit si nu vrei sa strici totul. Poate ea nici nu a trait acel moment cum l-ai trait tu. Si ce daca nu ma va cauta? Ai ales deja ! Ai ales sa iubesti ! Ai ales sa ramana un mister daca vei mai intalni persoana asta. Alegi sa nu te mai framanti cu raspunsuri si sa suferi. A fost frumos, incantator atata cat a tinut, cu asta trebuie sa ramai. Cu linistea si increderea ca vei mai trai momente unice, neasteptat cineva iti va raspunde la iubire. Gandul asta e fascinant: Sa nu pretinzi cuiva sa te iubeasca pentru ca iubirea nu cere nimica in schimb. Ea doar se ofera pe ea insasi! Iubirea e in tine nu in celalalt.

Esti o stare de spirit defapt...

scris: busola...

http://www.youtube.com/watch?v=0jolr6_NrHY

Viata, o calatorie fara destinatie!

Se spune ca atunci cand un om curajos e pus in situatia de a trece o prapastie, stie exact ce sa faca. Nu-i este frica sa faca un pas mare, stie ca doua salturi mici nu l-ar ajuta sa treaca pe partea cealalta. Stie ca are numai o viata si nu poate reusi decat din prima si hotarat. Isi asuma riscul si sare fara teama.

Viata e o calatorie in nici un caz o destinatie! Omul plin de speranta, omul curajos va pune intotdeuna pret pe calatorie nu pe destinatie.
Un las va ramane intotdeuna pe loc, se va invarti intr-un perimetru limitat, insa daca ai ales sa faci asta ai pierdut adevarata intensitate a vietii. Iar persoanele astea care nu-si asuma riscul de a schimba ceva in viata lor, de a spera la mai mult, de a adauga ceva la ea mor inainte de moartea in sine. Vor trai permanent la rascruce de drumuri. Lasii nu au nevoie de curaj atata timp cat privesc limitat si le e indiferenta viata. Ei merg pe mana destinului . Lasii nu stiu sa ierte, nu stiu sa se ierte nici pe ei chiar... Ei prefera stabilitatea cunoscutului nesatisfacator in loc sa se arunce intr-o mare pe o barca din carton si sa se zbata pentru adevarata viata!

Nu uita ca timpul este trecator, nu astepta prea mult pentru a-i spune cuiva deosebit ceea ce simti. Pune in practica lucrul acesta, poate sa nu mai existe un maine... Un act de curaj este si iertarea. Iarta! E cel mai eliberator lucru care ti se poate intampla!



Va doresc tuturor o calatorie frumoasa !

Cu o floare nu se face primavara. Eii..da' unde pui mai multe...

" A inventa un rau curgand liber,
Prin aerul fără maluri.
A inventa o floare,
Al cărei miros suntem. "


Nichita Stanescu.

Pentru ca fiecare zi e un nou inceput.

Vreau sa transmit un mesaj tuturor celor care vor sa schimbe ceva in viata lor. Scriu pentru acele persoane care cred intr-o viata mai buna. Pentru acele persoane care inca mai spera in lucruri frumoase, in pace si voie buna! Scriu pentru cei care vor sa respire usurati si cred intr-un viitor frumos pentru ei. Scriu pentru acele persoane care prefera sa nu stie ce le rezerva ziua de maine, celor care vor sa afle asta la momentul oportun. Scriu pentru acele persoane care vor sa invete cat mai mult, vor sa vada cat mai multe, celor care si-au propus sa calatoreasca si sa ajunga acasa cu amintiri de neuitat! Scriu pentru toti cei care muncesc si in acelasi timp fac si o facultate. Felicitari voua celor care nu va da-ti batuti! Felicitari tuturor celor care reusesc sa vada in ziua de maine un nou inceput.

Vreau sa va multumesc tuturor celor care mi-au fost alaturi, celor care s-au dat peste cap si m-au facut sa rad, celor care m-au scos din casa fortat, pe targa, in momentele dificile! Le multumesc celor care m-au invatat ca daca un lucru te multumeste nu trebuie sa renunti la el. Va multumesc pentru ca mi-ati fost alaturi de ziua mea, va multumesc pentru cadourile inspirate ce mi le-ati facut, sa nu mai zic de flori, mi-ati umplut casa de primavara. Vreau sa multumesc si celor care mi-au pregatit o crima, crima sufletului meu, celor care mi-au intins o cursa, mi-au pregatit decorul perfect si apoi mi-au stins lumina. Va multumesc! Nu ati facut altceva decat sa imi da-ti mai multa incredere in mine si sa cunosc mai bine tipurile de oameni.

Sufletul casei.

O locuinţă ne vorbeşte. O locuinţă ne primeşte sau ne este ostilă. Ea ne învăluie în parfumul său specific care nu vine din lumea materială, adică din lucrurile care se află înăuntru, nici din mirosurile tipice activităţii casnice şi nici din atmosfera oraşului. Este parfumul subtil al celor care locuiesc acolo şi care tind să ne asimileze propriei aure energetice, odată ce am pătruns în spaţiul vieţii lor. O locuinţă are propria sa lumină, dincolo şi mai presus de cea exterioară: este senzaţia care ne învăluie în clipa în care intrăm şi care ni se strecoară în suflet, ne oferă linişte, calm, bucurie sau, dimpotrivă, ne face temători, contractaţi, apăsaţi de "ceva" nedefinit şi în raport de care putem defini viaţa celor dinlăuntru.

Fiecare locuinţă are propria sa stare de sănătate, propria sa respiraţie, care o reduce sau o amplifică pe a noastră. Aşa cum are propria viaţă - parfum, lumină, respiraţie. O locuinţă are şi propriile sentimente - ne iubeşte sau ne respinge, este plină de invidie, gelozie, amărăciune - sau dimpotrivă, înfloreşte de bucurie, calm, înţelegere. Fiindcă, de fapt, fiecare locuinţă are propriul ei suflet.

Poveştile copiilor lumii au populat locuinţele cu spiriduşi, gnomi, salamandre, genii, zâne, elfi... Şi dacă toate acestea sânt adevărate? De fapt, v-aţi întrebat vreodată dacă nu cumva inimile copiilor simt adevărul care nu mai este accesibil oamenilor mari? De ce se întâmpla aceasta? Pentru că adevărul, sau cunoaşterea, vine din iubire, din inimă şi nu din fragmentarea mentală a realităţii. Adultul cîştigă inteligenţă, dar pierde dimensiunea esenţială a firii sale - iubirea. Iar iubirea, care este cunoaşterea dăruită de Dumnezeu, ne face să vedem viaţa - o nesfârşită şi continuă viaţă - în fiinţa noastră, în casa noastră, în pământul, piatra, apa, focul, aerul, eterul care ne durează, ne menţin, ne apără, ne înconjoară pe noi şi întregul Univers, aici şi acum, pretutindeni şi întotdeauna.
Într-un Univers viu, unde fiecare particulă elementară are viaţa şi raţiunea ei, cu atât mai mult locuinţa noastră are propria sa viaţă. Viaţa sa este creată de energia emanată de cele cinci „cărămizi” care stau la baza fiecărei „construcţii” din întregul Univers (pământ, apă, foc, aer, eter) care trebuie înţelese nu numai în plan material, dar şi în planuri din ce în ce mai subtile. Acestea sunt personalizate sub diferite denumiri - gnomi, ondine, salamandre, elfi. Dar mai mult decât atât, o casă are propriul suflet, generat de amprenta energetică a celor care locuiesc aici. De ce este atât de important să ştim aceasta? Pentru că, la rândul său, sufletul locuinţei ne influenţează gândurile, sentimentele, deciziile, viaţa însăşi. Dacă pătrundem în casă împovăraţi de ranchiună, duşmănie, gîndindu-ne în permanenţă la propriile eşecuri, la nedreptăţile care ni s-au făcut, la tot ce am dorit să realizăm şi nu am reuşit, atunci exact această amprentă energetică ne va marca ziua de astăzi, dimineaţa de mîine, zile şi zile de-a rîndul, pînă cînd ajunge să ne blocheze elanul, voinţa de muncă, puterea gîndului, capacitatea de a crea. O asemenea platoşă, departe de a ne apăra de „dezamăgiri” (aşa cum spun unii dintre noi: eh! sunt obişnuit cu neîncrederea şi înfrîngerea!) se transformă într-un vârtej care ne soarbe întreaga viaţă. O casă se face cu „materiale de construcţie”, dar trăieşte numai prin gândurile, sentimentele şi sufletul nostru. Se spune adesea: „ceea ce gândim, aceea suntem”. Şi este cu atât mai adevărat, cu cât propria noastră locuinţă "înregistrează" în aura sa energetica trăirile noastre, care apoi interferează cu gîndurile şi emoţiile noastre, influenţându-ne pe durate nedeterminate, uneori întreaga viaţă.

Dacă dorim să ne fie mai bine, ce-ar fi să începem să schimbăm câte ceva în noi înşine şi în afara noastră? Să începem prin a ne purifica locuinţa:

Tot, dar absolut tot ceea ce facem, să împlinim cu drag, cu iubire, să punem suflet în fiecare lucru pe care-l avem de realizat:
Cu drag trebuie făcută curăţenia locuinţei (de aceea nu e bine ca persoane neinteresate decât de banii pe care-i obţin, să fie aduse în casă ca să ne "ajute la menaj").
Cu drag trebuie făcută mâncarea, cu atât mai mult cu cât aura energetică a persoanei care pregăteşte masa se impregnează în alimentele pe care le prepară şi, în timp îi influenţează pe copii primii apoi pe toţi membrii familiei.
Cu drag trebuie îngrijite animalele de care răspundem, pentru că mulţumirea, dar şi suferinţa lor, se răsfrânge, mai devreme sau mai tîrziu, asupra noastră.
Să realizăm purificarea locuinţei: Prin parfumul consacrat (tămâie, smirnă, beţişoare parfumate, plante diferite, în raport de structura energetică a acestora). De fapt, mirosurile respective "ne plac" sau nu, în raport de rezonanţa noastră energetică şi de ceea ce ne lipseşte din structura corpului auric la un anumit moment;
prin utilizarea apei sfinţite;
Prin sunet: purificarea locuinţei se face utilizând fie clopoţei "de vânt", sau "de rugăciune", sau "de colind" (după posibilităţi şi preferinţe), dar mai ales prin muzica pe care o ascultăm; este bine ca fondul muzical ales, să creeze senzaţia de calm lăuntric, bucurie, aspiraţie spre absolut - indiferent de genul muzical căreia-i aparţine piesa respectivă.
Locuinţa se purifică prin gîndurile, emoţiile şi trăirile noastre. Dacă vom consacra fiecare din activităţile noastre lui Dumnezeu, dacă pentru fiecare din împlinirile noastre mulţumim lui Dumnezeu şi dacă fiecare lucru pe care îl facem, îl facem în numele lui Dumnezeu, atunci creăm rezonanţa divină perfectă în casa şi în viaţa noastră, iar cuvîntul lui Iisus devine adevărul suprem pentru noi: „aşa cum Eu sînt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine”...sau, mai simplu: lucrurile, gîndurile, sentimentele, emoţiile, trăirile noastre, pot chema îngerii. Casa este, în primul rînd, un spaţiu de spirit, cu care suntem în permanentă simbioză.
Sufletul casei asta înseamnă...


scris: busola..

Rasplata iubirii

Iubirea care provine din minte este intotdeauna iubire-ura. Nu este vorba de doua cuvinte; este vorba intotdeauna de un singur cuvant: " iubirea-ura". Iubirea provenita din inima este intotdeauna dincolo de dualitate...


   Fiecare cauta acea iubire care depaseste dragostea si ura; din nefericire, cautarea are loc prin intermediul mintii, si acest fapt genereaza nefericire.
   Toti indragostitii simt esecul, deceptia, tradarea, insa niciunul nu considera ca este vina lui. In realitate, instrumentul pe care il folosesc nu este potrivit. Este ca si cum cineva si-ar folosi ochii pentru a asculta muzica, nu poate percepe sunetul. Insa ochii nu sunt facuti pentru a asculta, dupa cum urechile nu sunt facute pentru a vedea. Mintea este foarte practica, ea este un mecanism care calculeaza; mintea nu are nimic in comun cu iubirea. Iubirea va fi un haos, ea va rasturna totul.


   Inima nu are nimic in comun cu lucrurile practice, ea este mereu in vacanta. Ea poate iubi si poate face acest lucru fara sa transforme iubirea in ura; ea nu este otravita de ura.
   Fiecare dintre noi cauta sufletul pereche, insa instrumentul prin intermediul caruia se realizeaza cautarea nu este potrivit; si de aici - esecul. Oamenii, vazand ca iubirea aduce cu ea numai ura, se inchid in ei insisi, zicand: "Iubirea este o prostie".
   Construiesc un zid solid pentru a se apara impotriva iubirii. Facand insa acest lucru, vor fi lipsiti de cele mai mari bucurii ale vietii, vor fi lipsiti de tot ceea ce este cu adevarat valoros.


   Pentru a intelege iubirea, trebuie in primul rand sa fiti plini de iubire; numai atunci puteti intelege cum stau lucrurile. Milioane de oameni sufera: ei doresc sa fie iubiti, insa nu stiu cum sa o faca liber. Iar iubirea nu poate exista ca un monolog; ea este un dialog, un dialog armonios. Nu ceea ce vi se ofera va multumeste; satisfactia provine din ceea ce reusiti sa transformati in celalalt. Nu puteti fi multumiti daca sunteti cersetori, multumirea apare numai daca sunteti regi. Iar atunci cand transformati un om, deveniti un rege. Puteti darui atat de mult in aceasta transformare - este inepuizabil; cu cat daruiti mai mult, cu atat iubirea voastra devine mai rafinata, mai subtila, mai nuantata.

   In momentul in care intelegeti ce este iubirea, in clipa in care experimentati iubirea, deveniti iubirea insasi. Atunci in voi nu mai exista nici dorinta de a acapara; faptul de a iubi va deveni felul vostru firesc de a fi, la fel de natural ca si respiratia. Nu puteti face nimic altceva; veti fi - pur si simplu -plini de iubire.
   Daca iubirea voastra nu va gasi ecou, nu va simtiti raniti. Motivul este urmatorul: numai persoana care a devenit ea insasi iubirea, poate iubi. Puteti darui numai ceea ce aveti deja. Nu are rost sa cerem iubire unor oameni care nu au cunoscut iubirea in viata lor, care nu au ajuns la sursa fiintei lor, care nu au cunoscut iubirea in toata stralucirea ei... Cum ar putea sa iubeasca acesti oameni? Ei pot numai sa simuleze... S-ar putea chiar sa creada in mod sincer ca va iubesc. Insa, mai devreme sau mai tarziu, isi vor da seama ca este numai o pretentie, ca este numai un rol, o ipocrizie.
Poate ca nu intentioneaza sa va insele, insa ce pot face aceste persoane? Daca cersiti iubire, iar celalalt cere, la randul lui, acelasi lucru.
Fiecare presupune ca partenerul este obligat sa iubeasca si fiecare incearca din rasputeri sa o faca, o prostie. Aceasta este o idee fixa, insa nu duce la nimic. Ambii parteneri vor descoperi acest lucru si fiecare ii va reprosa celuilalt ca ceva nu este in regula. De la bun inceput ei sunt de fapt niste cersetori, iar mainile lor, intinse catre celalalt pentru a cere, pentru a ruga, raman goale.

  Cei care au gasit sursa iubirii in ei insisi nu mai au nevoie sa fie iubiti; in ciuda acestui fapt, vor fi iubiti.
Ei vor iubi pur si simplu pentru ca au prea multa iubire, la fel ca un nor care vrea sa-si reverse ploaia, ca o floare care vrea sa-si imprastie parfumul, fara dorinta de a primi ceva in schimb.
  Rasplata iubirii este iubirea insasi si nu faptul de a primi iubire. Acesta este unul din misterele vietii: atunci cand o persoana este rasplatita prin insasi iubirea pe care o raspandeste in jurul ei. Multi oameni o vor iubi fiind in contact cu ea, toate aceste fiinte vor gasi treptat-treptat sursa iubirii in interiorul lor. Legatura cu o fiinta care isi raspandeste iubirea fara sa ceara nimic in schimb si cu cat aceasta fiinta impartaseste si raspandeste mai mult iubirea sa, cu atat iubirea este desavarsita, daca nu cumva rara...

Despre despărțire

A fost necesar sa-mi plang durerea o perioada.... Pe atunci nu credeam ca voi mai gasi taria de a ma ridica. Cu cautari lungi si epuizante am gasit raspunsul si am realizat ca echilibrul se regaseste in mine nu in jurul meu. Atunci mi-am luat inima in dinti si am inceput sa sterg cu un burete toate gandurile ce ma mai legau de trecut. Multa vreme am suportat, eram nefericita dar macar aveam pentru ce sa lupt sau impotriva a ce sa lupt, cand motivatia asta a disparut si m-am uitat la ce a mai ramas in viata mea, multe cioburi iar eu adunandu-ma de prin ele am zis ca eu n-am sa-mi mai revin prea curand. Cata lume isi traia viata cu adevarat in timp ce eu stateam pe balcon cu coatele pe genunchi si eram ocupata sa fiu nefericita. Cate lucruri erau incepute in viata mea dar stagnau de prea multa vreme. De ce n-am avut puterea sa nu mai fiu ca o reactie ci sa pun eu lucrurile in miscare intr-o parte sau alta. De ce iubeam si ziceam ca totul va avea o cale? De ce ?

Tot ce conteaza...

Simt nevoie de a ma concentra doar asupra lucrurilor de maxima importanta din viata mea si nu ma las pana cand nu le voi gasi o rezolvare. Sunt impacata cu mine deoarece gasesc peste tot unde privesc numai solutii. Treptat toate problemele mele vor avea o solutie. Atata timp cat sunt decisa in ceea ce mi-am propus ma simt puternica! Insa nu ma umple cu problemele tale, mai bine spune-mi cum o sa te ridici. Daca tu vei fi jos, eu voi ramane tot acolo sus. Te astept sa stam in picioare impreuna. N-am sa cobor sa plang cu tine. Am plans destul, mi-ajunge!
Nu conteaza ce a ramas in urma, cati au venit sau cati au fost, nu pastrez intamplari ! Tot ce conteaza e intensitatea a ceea ce-mi poti transmite...

Vino acasa...

Cine stie sa-mi spuna unde se gaseste defapt acest acasa ?

Sa fie locul unde te intorci cu dor sau ceva spre care inaintezi cu multa incredere?

Parerea mea este ca " acasa " nu este un loc real fiindca e format cu profunzimea mintii si al sufletului si nascut din nevoia de a apartine unui anume loc, de a gasi armonie si protectie.
Acasa este locul unde esti iubit indiferent de probleme, defecte si griji.

Pentru ca oricat ar fi omul de puternic, de bogat sau de necajit tot acasa ii este cel mai bine.

Acasa e exact acolo unde ti-ai lasat sufletul cand ai plecat spre alte zari...

De-as putea vedea lumina....

http://www.youtube.com/watch?v=ZSq9Lt8wCgQ

De-as putea vedea lumina...de-as putea iesi din intuneric. Mi-e atat de frica... Tot ce vreau e sa pot vedea din nou. Mi-e atat de greu s-o spun, dar nu reusesc sa fac un pas macar, mi-e frica sa nu cad, intinde-mi doar mana si scoate-ma din acest loc. Prefer sa ma judeci la lumina, eu am fost atata vreme oarba... De ce m-ai condamnat sa privesc cu sufletul, daca nu pot vedea cu ochii? Daca m-am pierdut intr-o lume fara suflet si fara sfarsit...
Indruma ai mei pasi in lumea ta, nu ma abandona cand am mai mare nevoie de tine, mi-e teama ca drumul pe care voi pasi fara tine se va desparti in doua, iar eu nu voi sti incotro sa pornesc ...

Vreau doar sa ajung in casa ta si sa ating lumina, sa-i simt toata caldura, sa-mi aprinda sufletul si sa-si gaseasca locul aici, sa pot sa-ti sarut la Judecata ochii care mi-au indrumat pasii spre vindecarea sufletul ce-a fost atata vreme condamnat.

Mai frumoasa...

Renasc in fiecare dimineata cu forte noi pentru ca tu esti vocea dinauntrul meu care ma cheama din nou la viata, tu esti cel care ma face sa ma simt mai frumoasa si mai luminoasa decat ma credeam vreodata si asta pentru ca mi-ai adus aminte sa ma privesc mai des in oglinda sufletului meu, tu esti cadoul pretios format cu inteligenta inimii mele, cu tine am invatat sa primesc fara sa cer, prin tine descopar nevoia mea cea mai profunda...
Tu mi-ai invatat sufletul sa te asculte dragul meu...

Misterul

Ce poate insemna daca intr-o zi ai simti ca ti se taie respiratia
atunci cand atingi mana cuiva pentru prima oara ?
...stiind ca ai atins in modul acesta zeci si sute de maini
si n-ai mai avut aceasta stare usor bizara .

De ce trebuie sa privesc de fiecare data aceiasi ochi ?
Ma incapatanez sa inteleg ce mesaj are sa-mi transmita
fiind totodata frustrata ca pe alta cale n-as reusi vreodata.

Secretul zambetului :)

Cheia acestui secret se gaseste in tine, poti reda zambetul pe buze si cum altfel daca nu gandind pozitiv zi dupa zi construindu-ti astfel si o punte cu cei din jurul tau care nu reusesc sa-si alunge gandurile urate.

Imagineaza-ti acum ca zambetul ar fi un cantec bland de dragoste fredonat de un copil orfan ce tine de mana o mama adoptiva, sau daca vrei samanta unui minunate flori ce ai plantat-o in gradina ta si pe care o astepti cu entuziasm sa creasca si sa infloreasca ca mai apoi si ceilalti sa se molipseasca de frumusetea ei.

Avem doar o viata. Este alegerea ta sa gandesti ca va fi una grea sau intreaga gradina a vietii tale va fi presarata cu flori, iar daca se intampla sa mai si ploua in acest decor, nu fugi, ramai acolo, ploaia nu face altceva decat ca acest decor sa devina mai proaspat, mai viu si mai colorat ....

O pagina de jurnal

Sunt Alina,

Ma pot deschide in fata ta ca o minunata fila de poveste insa nu stiu sa-mi pregatesc la sfarsit bagajele .

Pot sa recunosc atunci cand am gresit insa nu imi voi schimba caracterul niciodata .

Am trecut prin putine situatii-limita si inca descopar ce inseamna sa fi cu adevarat puternic .

Ma tem de ziua de maine pentru ca s-ar putea sa nu mai existe un "maine" .

Nu mai iau decizii pripite cand e vorba de persoanele de langa mine pentru ca ma tem de greseli ireparabile.

Nu ma tem de stres, situatii de cumpana si conditii grele pentru ca m-am obisnuit cu ele si cand spun " conditii grele" nu va ganditi la ceva material, nu este nevoie.

Am invatat ca pentru a trece de un moment de disperare este nevoie de mult calm si multa precizie.

Cantecul naturii si al vietii

------------------------------------------------------------------------------------------------

Dintotdeauna m-a fascinat cultura indienilor iar pe cei care inca nu stiu prea multe despre aceste spirite cu adevarat libere, am sa va conving pentru ce anume merita toata admiratia din lume.

Pai cum altfel decat admirativ poti privi o comunitate care traieste in relatie perfecta cu natura de sute de ani?! Considerandu-se niste descendenti ale unor animale cum ar fi: bizonul, ursul, vulturul si cerbul nu numai ca respecta tot ceea ce foloseste de la acestia insa cand omoara un animal isi cer iertare si se roaga la sufletul animalului doborat sa ii imprumute din calitatile sale; privirea patrunzatoare si agilitatea daca este vultur, viteza si agerimea daca este urs Grizzly si puterea in cazul unui bizon. Acum ati inteles si simbolul penei de vultur ce semnifica pentru ei.

Dupa sosirea omului alb pe pamanturile unde isi duceau ei existenta a inceput un adevarat razboi si un mod de viata totodata.

In aceasta goana dupa pamant si avere a omului alb, viata traditioanala a indianului din pacate s-a schimbat definitiv...

"Cum puteti cuceri caldura pamantului dar mai ales cerul infinit ? Cum puteti pune stapanire pe prospetimea aerului pe care il respiram dimineata, dar mai ales pe Soarele ce se oglindeste in apa ? Facem si noi parte din aceasta Terra iar Terra face parte din noi. Noi stim un singur lucru: Acest pamant nu apartine omului iar ce se va descoperi in curand si pentru omul alb este ca Dumnezeul nostru este egal Dumnezeului vostru."
(cam asa mi-am imaginat ca ar vrea sa transmita un indian. )

O scrisoare de prietenie!

                                                                                                                              27. 05. 09

    Bunul meu prieten,

   Ma gandeam sa-ti scriu, nu stiu exact despre ce anume dar scriu.

Hai sa vorbim despre cuvantul dor. Tot mai putini sunt cei care il rostesc cu durere adanca in inima. De marea majoritate nu ma intereseaza pentru ca eu nu-i cunosc sau nu vreau sa-i cunosc. Cu cat as vrea mai mult sa ocolesc acest sentiment imi fac mai rau si imi este din ce in ce mai imposibil sa nu vreau sa fiu acum langa tine, sa te cuprind in brate si sa dansam cu gura pana la urechi exact ca in prima zi cand a inceput totul. :)

Dorul viseaza...

Mai si plange dar fara lacrimi asa in taina dar sa nu mai spui la nimeni. Dorul mai si spera, oare la ce? Privesc si tac. Devin destul de haioasa atunci cand verific telefonul sa vad daca am primit vreun mesaj si apoi privesc in gol minute in sir, nici un mesaj...Ne intrebam de ce exact persoanele de care ne atasam mai mult trebuie sa fie asa de departe? Cand il simti dorul e cel mai dureros. As avea atat de multe lucruri sa-ti spun bunul meu prieten insa ma tem ca nu ar incapea in spatiul asta atat de mic si ma rezum sa-ti marturisesc ca sunt bine. De tine vreau sa stiu totul dar detaliat, tu cum esti ?

PS: mai trebuie sa ma semnez? zi ca nu, ca nu mai stiu daca in dreapta sau in stanga. :)

Ultimul care pleaca, stinge lumina.

E greu sa traiesti intr-o tara in care nu exista prea multe perspective, pana si invatamantul este subred. Cine mai crede in dreptate cand justitia este la pamant si nici in ziua de azi cei de la putere care au furat nu au fost judecati si continua sa fure ca doar mai este de furat din patria noastra draga. Ce mai conteaza ca in punctele turistice din toata tara nu exista toalete publice sau exista sub forma unui focar de infectie. Iasa strainul din autocar si n-are unde sa isi faca treburile, ii invitam in tufe? sau trebuie sa le spunem gratios ca trebuie sa apeleze la cumpararea unui cafele din cel mai apropiat locat pentru a avea trecere la toaleta.
Sa nu mai spunem de faptul ca toata lumea stie ca in Romania sunt cele mai mici salarii din Europa. Sanatatea? e aproape la pamant, pensionarii nu mai au putere, ei sunt cei mai afectati dar ei mai pot sa-si refaca viata totusi insa pe lumea de dincolo. Tineretul locuieste la mamica si taticu si cersesc la mila angajatorului. Termina o facultate si ce fac cu diploma si cu ce a invatat acolo? se cere experienta peste tot unde te duci sa te angajezi, nici macar nu-ti da posibilitatea s-o acumulezi. Vrei sa-ti cumperi o locuinta, te ingropi pana la moarte in rate si tot nu ajungi s-o achiti.. aa si asta daca primesti creditul ipotecar, daca indeplinesti conditiile bancilor.
De unde vine stresul romanului ? Din lipsa banului. Atatea si atatea crime si talharii, cei saraci sunt condamnati la saracie iar cei bogati devin si mai bogati, toata lumea stie de ce.
Presa promoveaza patzachinele, analfabetele si scandalul in nici un caz olimpicii, premiantii si persoanele morale. As putea scrie pana as umple tot blogul despre acest subiect insa mi-e teama ca o fac degeaba, nu vreau sa incurajez plecarea in strainatate si nici sa demoralizez pe nimeni, am vrut doar sa constientizati adevarul sau realitatea despre tara in care traim...

Sa stinga lumina ultimul care pleaca...

Studiu de caz

Azi mi-a venit cheful sa scriu pentru cunoscatori.

Pot spune ca am fost curajoasa cu viata mea, am fost cum mi-am propus sa fiu in multe situatii cu anumite persoane pe care vroiam sa le descopar cu orice pret. Vroiam sa-mi dau seama daca de la prima buna impresie pe care o lasau intr-adevar erau persoane cu un caracter puternic si cu un moral impecabil. Am invatat sa vorbesc, sa stiu cand sa tac, sa privesc si sa-mi dau seama ca oricat de dura ar fi situatia in care m-as afla tot singura se iasa din ea si am invatat ca important e modul in care ai iesit, sa iesi cu capul sus!

Vrei o mana de ajutor si realizezi ca nu ai cu cine sa-ti faci treaba, primesti eventual o palma in fata de cazi in fund sau ti-o dai singur si apoi te aduni de pe jos.
 Din pacate, lumea ma uimeste pe zi ce trece tot mai mult, am uitat de multi dintre asa zisii "prieteni" pentru ca si ei au uitat de mine, am uitat de-o gramada de vechi obiceiuri , de studiile mele de caz, de paginile insectarului meu celebru unde regretele si zbaterile de acolo pana si azi urla sa le salvez inimile. Dar am sa le inchid pentru totdeauna, am sa le invat pe-de-rost ca mai apoi sa ma duca departe , adanc spre uitare.

Credinta ne salveaza !

" Pe vremuri erau cruci de lemn si inimi de aur,

Astazi sunt cruci de aur si inimi de lemn. "

Invierea sa va aduca tuturor aurul in suflet!

Temnita mintii.

Mereu am fost de parere ca in lumea asta nimic nu este la voia intamplarii. Este ceva ce ni se pregateste cu foarte mult timp inainte ca macar sa ne fi nascut.

Am citit undeva ca trupul uman este facut sa ajunga pana la o varsta de o suta patruzeci- cincizeci de ani. Asta ce inseamna ?Noi cu manuta noastra ne reducem viata la jumatate, ne distrugem treptat fie prin alimentatie, fie datorita agitatiei din jurul nostru pe care tot noi ne-am creat-o.

Daca rasfoim putin Biblia gasim greseala umana in multe perioade ale epocii prin simplul fapt ca omul detine binele si raul.

E o intrebare pe care mi-am pus-o si anume: 
De ce inca noi oamenii mai repetam greseli facute cu generatii in urma? 
Raspunsul care mi-a venit la aceasta intrebare este ca datorita memoria ori din nestiinta. Repetam sa gresim pentru ca uitam (dat fiind faptul ca anumite studii facute pe om arata ca creierul se blocheaza la o suprasolicitare de informatii).

Nu facem altceva decat sa mimam evolutia. 
Putem sa traim evolutia insa nu sa fim evolutia.

Vrem sa dispara raul pentru a fi numai bine insa atunci nu va mai fi echilibru in lumea asta. Pentru a putea avea echilibru e nevoie sa fie atat binele cat si raul. Iar pentru ca echilibru e acceptare iar acceptarea este schimbare noi niciodata nu o sa avem un echilibru care inseamna o viata de lunga durata traita in armonie. 

Motto-uri care-mi plac

Un prieten bun nu se găseşte la capăt de drum.

.....................................

Numai prietenul, atunci cand e fals si ipocrit, poate sa-ti produca dezamagiri, sa-ti dea lovituri dureroase, pentru ca numai el iti cunoaste viata intima, secretele, articulatiile sociale.
.......................................

Cred in soare si cand nu straluceste, cred in dragoste si cand n-o simt si cred in Dumnezeu si atunci cand nu-mi raspunde.
.................................

Iubirea e o floare foarte placuta, dar trebuie sa ai curajul sa te duci s-o culegi de pe marginile unei prapastii înfricosatoare.

.....................................
Daca am putea vedea ce este in inima fiecarui dusman al nostru, am gasi atata suferinta si necaz ca ne-ar apuca imediat mila.

....................................
Dati-mi in mana o Biblie si o lumanare; inchideti-ma apoi chiar si intr-o pestera intunecoasa si tot am sa va pot spune ce se petrece in lume.

......................
Cei care isi petrec viata protejandu-i pe altii sunt de fapt cei care au ei insisi nevoie de protectie.
.....................................

Timpul este prea lent pentru cei ce asteapta, prea nesigur pentru cei plini de frica, prea lung pentru cei ce sufar si prea scurt pentru cei ce se bucura. Pentru cei ce iubesc insa, timpul nici nu exista.

.............................

Eram trist ca n-am pantofi pana cand am intalnit pe unul care n-avea picioare.

..........................................

Daca intalnesti un om flamand nu-i darui un peste,ci invata-l sa pescuiasca,astfel il vei hrani toata viata !!!

......................................................

A fi impreuna este un inceput, a ramane impreuna este un progres, a lucra impreuna este un succes.

...............................

Exista doar o iubire adevarata si o mie de incercari.

.................................

Nu iubi cu adevarat decat pe cine respecti cu adevarat.

.......................................

Secretul vietii nu este sa ai tot ceea ce iti doresti, ci sa-ti doresti tot ceea ce ai.

............................................
Oamenii sunt pur şi simplu caraghioşi: ei cheltuiesc bani pe care nu-i au, ca să cumpere lucruri care nu le trebuie, pentru a-i impresiona pe alţii pe care nu pot să-i sufere!

.........................

Imbatranirea este un proces specific tuturor animalelor. Cresterea este prerogativul fiintelor umane. Insa numai cateva isi cer acest drept...

...................................................

Timp incotro mergi, spre ce meleaguri noi grabit alergi? Cum poti intr-o zi, sa schimbi in oameni mari, niste copii ?!

........................................
Istoria unei flori este parfumul ei...
...............................

Cultura intelectuala, fara o religie a inimii, este doar o forma civilizata de barbarism, o forma mascata de animalitate.

.....................

Nu exista munti prea inalti ci doar bolovani ce stau in calea lor.

....................................

Zeii se gasesc acolo unde femeile sunt respectate.

............................

Inteligenta unui individ se masoara în cantitatea de incertitudini pe care e capabil sa le suporte.

..............

Vesnicia se ascunde sub coaja unei clipe.

..........................................................

Viata nu se masoara in numarul de respiratii pe care le ai, ci in numarul de momente care iti taie rasuflarea.
Exista o singura cheie a succesului, sa fii capabil sa iti traiesti viata in felul tau.

.........................

Nu mai plange fata rara,

Viata nu e in culori,

Mai traim pana la vara,

Noi suntem nemuritori! - MOTU PITTIS 1986 (o vara fierbinte).

Renastere din mormantul de stanca...

        Au fost momente in viata mea care m-au marcat, multe lucruri au fost imposibil de realizat. Nu mi-a fost deloc usor iar atunci cand cautam o raza de speranta, cineva aparea in peisaj si imi complica si mai mult situatia. Incet, incet apoi ma indreptam spre adevarata fata a egoismului uman. Atunci am devenit o marioneta prinsa in niste sfori, mereu absenta, traiam cand defapt murisem, ascultam si aprobam pentru ca nu mai aveam puterea de a ma contrazice cu nimeni. Ma straduiam sa inving timpul cu o rabdare infinita, incurajandu-ma ca va veni si vremea cand voi actiona, cand voi ajunge pe cont propriu si voi putea lua decizii. Insemna foarte mult pentru mine sa pot lua decizii fara sa fiu influentata.

   Iata acum ce se poate intampla, e incredibil ! Ma trezesc dimineata plina de energie si reusesc sa ma gandesc la lucrurile ce conteaza cu adevarat in viata. Sunt pe punctul de a realiza ce imi doresc fara ajutorul nimanui, nici nu-ti poti imagina ce bine e sa nu depinzi de cineva. Cand sti ca ai renascut din propria ta cenusa, ca ai revenit la viata, la adevarata viata in care ai linistea sufleteasca si incarcatura psihica necesara pentru a te confrunta cu toate obstacolele ce vor urma sa intre in viata ta...

Toamna

Toamna se primeste dupa cum isi imagineaza si se regaseste fiecare dintre noi.

Pentru mine toamna este un spectacol de culoare, al ploilor de frunze dar nu in ultimul rand al renasterii spirituale. Nimic nu se compara cu binecuvantata evadare in acest anotimp respirand aerul proaspat si racoros de afara.Totul e magic si risti sa te pierzi in multimea frunzelor de diverse culori care cad usor la picioarele tale...

Ma inseninez de cate ori vad cate un prichindel mergand in graba spre scoala purtand in spate un ghiozdan mai mare decat el. Imi aduc aminte si acum cu drag sucul de mere baut in livada bunicilor mei sau lungile discutii alaturi de cineva drag mie langa un foc linistitor...

Tu cum respiri spiritul tomnatic?

Impuls de copil...

Un copil poarta o cheie.

 Se apropie si deschide cu ea lacasul sufletului meu pentru a-l binecuvanta si umple cu inocenta, dragoste si speranta.

 Imi zambeste si apoi ma cuprinde in brate.

 Acesta apropiere a unui copil de mine imi da o putere aparte, iar surasul lui imi ofera cea mai puternica arma cu care pot distruge foarte simplu toata rautatea din lume...

Anonim tie?!

Blogul, e locul in care eu imi exprim trairile si recunosc ca nu e perfect, poate chiar imperfectiunea asta il face mai deosebit. Numai ca oamenii ''crescuti dupa tipare'' nu stiu ce e aia o nuanta si prin urmare n-au cum sa inteleaga la ce anume ma refer...

Nu pot sa inteleg de ce ti-ai rezervat o parte din zi ca sa-ti exprimi frustrarile. In primul rand te-ai ascuns in spatele unui anonimat ca sa faci un comentariu iar in al doilea rand ai apelat la critica nejustificata asta imi spune multe despre tine. Nu mi s-a parut ca esti mai destept, mai degraba mi-ai parut doar o marioneta pe baterii care spune la infinit acelasi lucru: sunt FRUSTRAT !!! Mi-ai mai parut o persoana cu lipsa de activitate. Verificarea ortografiei sper ca s-a terminat... Hai si tu cu putina originalitate!

Oricum, multumesc!

PS: Publicitatea negativa se numeste tot publicitate.