Mă porți printr-o vâltoare cu vise curate
Acolo unde culorile se sting în petale
A celor o mie de apusuri și răsărituri.
Te învârți în lumina din ochii mei și speri,
Mesajul tău din palmă reînvie tăceri.
Aștept pierdută în oceanul cu lumină și iar beznă
Ce se revarsă azi dar mai ales de mâine
Până nu mai știu să fac un calcul scurt.
De parcă a durat dintotdeauna.
Și cad la pământ și apoi plutesc mai sus.
Într-un ritm ce nu-l pot socoti întâmplător,
Asemeni zeilor prăfuiți și străini
Ce se bucurau deasupra oamenilor dintâi.
Acum te văd și vin la tine, mi-am ridicat un turn
Am strigat Aleluia și îngerul Irina e în mine,
Mă bucur că-n groapa cu șerpi m-am aruncat fară frică
Dintre târâtoarele veninoase, sănătoasă cu tine am ieșit.
Am ieșit din cetate pentru a salva turma cea mare
Dar multe oi cuvântătoare am adunat din păcate..
Nu e vreme de pierdut orice aș face trebuie să lupt!
Chipul îmi e ca mierea și fagurele, se umple de raze.
Înălțându-mă în văzduh voi ajunge înapoi la turn.
Și tot așa transpir pe pământul negru, ca să mă înalț.
Acolo unde sunt prinsă să privesc însetată
Sublimul din albastrul cerului tău.
pentru: Un Nimeni.
autor: busola...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
COMENTARII: