Casa de piatra din care scriu este aproape de mare acum!

 E ora 5 dimineata la mine, probabil s-a sfarsit tot, nu mai ramane piatra pe piatra si asta inseamna ca trebuie construit din nou. Dupa ce ai plecat a fost cam in intregime demolat decorul si s-a transformat in nisip. Va urma un moment cand totul va deveni intact, cine stie... Ne va ajuta vantul sau apa sa faca nisipul piatra?
 Stii? Daca m-ar vedea cineva incercand sa inot spre tine in mare si tu esti prea departe sa ajung la tine, va incerca sa ma salveze de la inec? Dar mai stiu ca si tu vrei sa ajungi la mine intr-un alt decor si iti pare rau ca nu sti sa canti la chitara, mi-ai fi compus o balada sau mai bine incerci cu telefonul tau universal, bun la toate, sa-mi canti porcaria aia de cantecel cu o voce nereglata? Ar accepta cineva sa ne aranjeze o auditie? Pentru ca nu stiu asta, un lucru e cert si anume ca imi doresc din tot sufletul sa te pastrez aici, alaturi de mine.