luni, 14 noiembrie 2011

Visele mele plutesc

In fiecare om exista dorinta de a se ghemui intr-un cearsaf, de a prinde in maini un ghemotoc de esarfa in care sa inchida ochii respirand parfumul. 
Daca m-ar putea vedea cineva de acolo de sus, ar avea din partea mea, o mangaiere. As deschide larg esarfa si as lasa-o in adierea vantului. Visele mele plutesc in largul cerului, acolo unde soarele se adaposteste dupa norii pufosi..
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

COMENTARII:

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)
  • Familia
    Atunci cand eram mica ma intrebam : De ce asta e asa? Eram o persoana tare curioasa. Trebuia sa le gasesc la toate un raspuns. De cele mai ...
  • Nimic nu se pierde. Totul se transforma...
    Inima ta e un pocal de must rosu ce curge la infinit si-ti  inunda tot corpul.. Prin vene curge ca un cantec bland scos dintr-o vioara. ...
  • Viata, o calatorie fara destinatie!
    Se spune ca atunci cand un om curajos e pus in situatia de a trece o prapastie, stie exact ce sa faca. Nu-i este frica sa faca un pas mar...