miercuri, 12 mai 2010

Vreau sa am incredere!



 M-am mintit de fiecare data ca a trecut, ca e gata! Care e adevarul defapt ? Ceva se intampla cu mine. Eu persoana aia puternica ma opresc si iau o gura de aer si sunt pregatita in orice moment s-o iau din nou de la capat cand oricine altcineva in locul meu ar renunta. DA imi doresc sa pot lua acea gura de aer , sa ma opresc pentru o clipa, sa pot vindeca toate ranile. M-am lasat atinsa prea usor de oricine si e vina mea ca primesc asemenea lovituri, una dupa alta fara oprire, trebuia sa ma astept la ele, nu am avut puterea si experienta necesara sa le opresc!
 Fereastra sufletului meu a fost mereu transparenta. E o boala ce o port oriunde pasesc , se numeste neincredere! Se transmite prin frica, cineva sau ceva a avut grija sa-mi fie frica, ceea ce sunt eu e reactia a ceea ce mi-ati transmis voi. Atunci cand imi propuneam sa cuceresc un om, stiam sa ma fac placuta si prin ceea ce emanam reuseam fara prea multe eforturi sa ma fac placuta si asta intr-un timp foarte scurt. Acum cuvintele imi ies greu, ma pierd in discutii banale si sunt momente cand nu am chef deloc sa vorbesc. Nu stiu cum naibii' am ajuns in starea asta, dar vreau sa cred ca pot iesi! Sentimentele s-au transformat si sunt inca la mine, nu vor sa plece. De-as putea sa le ucid pe toate intr-o zi. Le-as baga in masina de spalat toate firele rebele ce au cazut pe camasa mea apoi as intinde camasa  in doua carlige pe o sfoara si as lasa vantul sa ia toate firele in caldura Soarelui. Asta ar fii partea mea preferata! 

Cineva mi-a spus ca valoarea tu singur ti-o dai, nu altii! Nici macar parintii sau cei apropiati tie...cam asta e ideea ca am atatea lucruri frumoase de oferit si o frica de a o face...

  VREAU SA AM INCREDERE IN TINE, SUNT ATATEA LUCRURI MARUNTE PRIN CARE ITI POTI CASTIGA INCREDEREA !

luni, 3 mai 2010

Povestea unui intreg


Cineva a uitat azi sa zambeasca iar o alta privire ofteaza ca n-a fost acolo sa vada asta. Doua suflete boeme, un chip aparent usor de atins din exterior, niste ochi caprui pierduti printre zeci de rafturi cu preturi, cineva sta ascuns in spatele un cliseu, un banal salut te opreste in drum si te obliga vrei nu vrei sa schimbi doua vorbe despre ce ai mai facut in ultimul timp, apoi pleci si ajungi de unde ai plecat insa sub o alta forma. Femei si barbati ce traiesc in lumi paralele uneori. Fiecare femeie are format un univers al ei in schimb barbatii traiesc in acelasi univers cu totii. Din motivul asta femeile se simt atat de singure, ce reiese de aici e faptul ca ele reusesc sa fie unice.Stiu ca viata ta uneori o gasesti intr-un vid dar poate n-o sa fim totusi niste straini si o sa ne intelegem.. Sti... te caut in fiecare si fac experimentul acela cu imbratisarea. Vreau doar sa vad daca ramai un intreg sau te vei dizolva. Facand harta imaginara a noastra, as descrie povestea pe doua planuri. Suntem linia care uneste doua puncte si anume: traiectoria unei stele ce se izbeste de pamant.
Am ajuns sa ma obisnuiesc cu atatea situatii, atatea tipuri de oameni, am invatat multi barbati ce este iubirea in adevaratul sens al cuvantului iar acum ei o practica atat de bine sau chiar se insoara si mi-e ciuda pentru ca imi simt implicarea acolo undeva, intr-un fel i-am ajutat. In sfarsit... sa fie sanatosi. Intregul iar s-a imprastiat in mii de bucati. Multa vreme am crezut ca nu am dreptul sa schimb sau sa modific acest intreg. E greu sa pui capat unei chestiuni pe care nu vrei sa se mai termine. E greu dar se poate pune capat, altfel isi pierde farmecul sau intelesul.

" Un strain isi asculta pasii grabiti, priveste in stanga si in dreapta si merge mai departe insa niciodata nu se intoarce din drumul sau..."