Povestea unui intreg

Cineva a uitat azi sa zambeasca iar o alta privire ofteaza ca n-a fost acolo sa vada asta. Doua suflete boeme, un chip aparent usor de atins din exterior, niste ochi caprui pierduti printre zeci de rafturi cu preturi, cineva sta ascuns in spatele un cliseu, un banal salut te opreste in drum si te obliga vrei nu vrei sa schimbi doua vorbe despre ce ai mai facut in ultimul timp, apoi pleci si ajungi de unde ai plecat insa sub o alta forma. Femei si barbati ce traiesc in lumi paralele uneori. Fiecare femeie are format un univers al ei in schimb barbatii traiesc in acelasi univers cu totii. Din motivul asta femeile se simt atat de singure, ce reiese de aici e faptul ca ele reusesc sa fie unice.Stiu ca viata ta uneori o gasesti intr-un vid dar poate n-o sa fim totusi niste straini si o sa ne intelegem.. Sti... te caut in fiecare si fac experimentul acela cu imbratisarea. Vreau doar sa vad daca ramai un intreg sau te vei dizolva. Facand harta imaginara a noastra, as descrie povestea pe doua planuri. Suntem linia care uneste doua puncte si anume: traiectoria unei stele ce se izbeste de pamant.

Am ajuns sa ma obisnuiesc cu atatea situatii, atatea tipuri de oameni, am invatat multi barbati ce este iubirea in adevaratul sens al cuvantului iar acum ei o practica atat de bine sau chiar se insoara si mi-e ciuda pentru ca imi simt implicarea acolo undeva, intr-un fel i-am ajutat. In sfarsit... sa fie sanatosi. Intregul iar s-a imprastiat in mii de bucati. Multa vreme am crezut ca nu am dreptul sa schimb sau sa modific acest intreg. E greu sa pui capat unei chestiuni pe care nu vrei sa se mai termine. E greu dar se poate pune capat, altfel isi pierde farmecul sau intelesul.

" Un strain isi asculta pasii grabiti, priveste in stanga si in dreapta si merge mai departe insa niciodata nu se intoarce din drumul sau..."