Fiecare avem un univers al nostru.Un univers infinit de frumos si ticsit de motivatii ascunse, de trairi valoroase, de spatii neelucidate. Fiecare dintre noi avem un mod unic de a ne intelege sau cunoaste si de aruncat asupra lumii o infinitate de priviri. Cu totii cautam sa traim in armonie cu propria fiinta, cu totii vrem sa credem ca lumea defapt ne apartine. Totul in jurul nostru se afla intr-o continua miscare, ai nevoie sa fi la curent cu tot ceea ce se intampla. Lumea nu te iarta, daca ai ales sa intri in jocul ei trebuie sa sti sa joci foarte bine, nu ai voie sa te pierzi in lucruri marunte si trecatoare. Constientizand ca e doar un joc, il putem manipula cu mintiile noastre stralucite fara sa ne afecteze, insa nu toti vom reusi asta. Altii vor pierde si vor ajunge prin a renunta sa mai creada in minuni si vor ramane pe loc sau la mana destinului! Insa nu ne putem juca oriunde, nu acolo unde ne lasam sufletul. Niciodata nu vom ascunde adevarul celor ce ne sunt dragi. Numai asa putem trai impliniti, prin adevarul rostit celor la care tinem. Nu ii putem folosi. Ei sunt o parte din noi. Sunt singuri ca si noi, nu ne putem bate joc de ei. Ei sunt evolutia noastra.
Viata ne cere sa nu ezitam prea mult atunci cand am descoperit un sens...Sa nu ne gandim prea mult ce trebuie sa facem cu acel sens ci doar sa credem in el, sa-l pretuim...
Sensul meu este acela de a patrunde in tainele iubirii autentice. De a trai doar o clipa in aceea stare care sa faca cat o viata cu oricare altcineva...
Merita sa credem in ceva ce poate nu vom gasi niciodata. Tot e mai bine, decat sa fim doar niste simpli pamanteni! E cel mai bun lucru pe care il putem face: sa fim sinceri cu acele cateva persoane la care tinem. Majoritatea ne confruntam cu tot felul de probleme. Cine vrea sa fie dezbracat sau compatimit? Cati dintre noi am gandit ca daca ne expunem problemele vom face defapt pe altcineva fericit? De ce atata concurenta? Trebuie sa descoperi tu lumea nu ea pe tine...
