Sub pleoapa cerului.

Când ploaia se anunță lovind cu putere în fereastra ta, doar primește-o. Las-o să se reverse în lumea ta, să intre prin porii tăi... Va fi o atingere rece ce se va lovi de sangele tau cald. Evadează in ploaie și respiră odată cu ea! E portița ce te va trece pe partea cealaltă doar învârtindu-te ca într-un cerc.
 Ia-ți o doză suficientă de aer apoi ascultă cum fiecare picatură se pierde, amestecându-se cu praful în viteza ei. Iși croiește drum printre degetele tale, curge într-un flux continuu și totuși pasager vrând să spele un pacat mai vechi.
Ai atâtea vise de îndeplinit ... 
Fiecare umbra de nor te va ajuta să duci la îndeplinire câte unul.. Vei rămâne în ploaie și te vei lăsa lovit în stradă de coatele fiecarui trecător, trecatori cu privirile îndreptate în jos ce vor strivi sub bocancii lor atatea vise, vor ocoli atâtea bălți, vor privi prin tine, dar ce mai conteaza... Într-o lume grăbită tu vei ramane neclintit. Câtă ploaie a atins pielea ta ? Câte straturi de piele ai schimbat odată cu ea? Ploaia se va opri iar tacerea ei iți va aduce o liniște înșelătoare, asta pentru că va începe din nou să picure.
 Viata ta e respirația cerului unde ploaia face dragoste cu visele. Viața ta e un evantai din carton umezit de ploaie si indoit de vânt cand soarele e obosit sa mai încălzească...
Tu doar te afli sub pleoapa cerului si respiri....