Pace

Timpul nu mai are nicio putere când ţi-ai fixat punctul şi-nariparea lui,

Nu-ţi trebuie modernism, civilizaţie şi nici aranjamente stranii şi feng-shui,

Imaginaţia e cea mai periculoasă idee, lipsită de substanţă,

Substituie chiar Universul fiind o pseudo-realitate fără de nicio relevanţă...

Orice întrebare (din care cu suspiciune iese necredinţa)

Sfârşeşte prin a-şi uni capetele într-un cerc banal-indiferenţa!

care ţine loc de ştreang, suntem sufocaţi de propria întrebare

ce ne asfixiază şi care-n lumea asta nu prea doare!....

Verticala nu poate coborî acolo unde orizontala e lipsită de amintiri,

Dumnezeu e cea mai veche amintire din trupul moştenit de firi,

Suntem datori să ardem înspre Dânsul cu soarele ce zilnic cade

Şi-a doua zi răsare tot de sus,cu timpul care în tăcere roade

Esenţa vieţii şi o preschimbă în bogată-nţelepciune

Făcând din om chip nou,divin,o aură ca o minune,

Sfinţenia vine după luptă, cugetare adâncă şi o enormă renunţare

Dar pentru mulţi de-aici ea pare nebunie şi sfidare.

Pace!