Conexiune

 Pe dealul cu brazi aplecați în cruce

Alunec pe o sanie. Prin mine curge

Tăcerea de după norii de ceață.

O fi seară? Ori e dimineață?

De sub pleoapă am priveliște divină

O sorb ca pe-un abur de lumină.

Dincolo de orice fulg ce arde înăbușit,

Adulmec și simt în mine un răsărit.

E neclintit și departe, îl cuprind într-o poză.

Feresc o creangă ce atârnă într-o artroză.

Urcă seva în ea, acum te văd! Ești neclintirea,

O conexiune în mine, o presimțire, profunzimea...

scris: busola...